Semnificația sociologiei

 Semnificația sociologiei

David Ball

Ce este sociologia?

Sociologie este un termen creat în 1838 de filosoful francez Auguste Comte în cursul său de filosofie pozitivă, derivă dintr-un hibridism, adică din latinescul "sociu-" (societate, asociații ) și grecescul "logos" (cuvânt, rațiune și studiu ), și se referă la studiu privind relațiile dintre formalități în societățile umane lor respective modele culturale, relații de muncă, instituții și interacțiune socială .

Vezi si: Ce înseamnă să visezi la foc?

Apariția sociologiei și contextul istoric

Deși Comte este responsabil pentru inventarea termenului, crearea sociologiei nu este opera unui singur om de știință sau filosof, ci mai degrabă rezultatul muncii mai multor gânditori hotărâți să înțeleagă situația în care se afla organizația socială actuală.

De la Copernic, evoluția gândirii și a cunoașterii a fost pur științifică.Sociologia a venit apoi să umple golul din studiile sociale, apărând după elaborarea științelor naturale și a diferitelor științe sociale.Formarea sa declanșează un eveniment complex, însoțind circumstanțe istorice și intelectuale și intenții practice.Apariția sociologiei ca științăare loc într-un moment istoric special, care coincide cu ultimele momente ale dezintegrării societății feudale și ale consolidării civilizației capitaliste.

Sociologia, ca știință, a apărut cu intenția de a unifica studiile în diversele domenii care susțin societățile, analizându-le ca un întreg pentru a le înțelege integral, căutând să încadreze fenomenele investigate în contextul social.

Printre domeniile integrate se numără istoria, psihologia și economia, în principal. În plus, sociologia își concentrează studiile asupra relațiilor care, în mod conștient sau nu, se stabilesc între oamenii care trăiesc într-o anumită societate sau grup, sau între diferite grupuri care coabitează într-o societate mai largă.

Disciplina își propune, de asemenea, să studieze relațiile care apar și se reproduc pe baza coexistenței diferitelor grupuri sociale și persoane într-o societate mai mare, precum și pilonii care susțin aceste organizații, cum ar fi legile, instituțiile și valorile acestora.

Sociologia a luat naștere în perioada în care aglomerarea în marile orașe cauzată de Revoluția Industrială a dat naștere nevoii de a înțelege fenomenele sociale și degradarea prin care trecea o mare parte a societății europene.

Omenirea a trecut prin transformări nemaiîntâlnite până atunci când au avut loc revoluțiile industrială și franceză, care au creat brusc un nou model de producție (societatea capitalistă) și un nou mod de a privi societatea, observând că societatea și mecanismele sale puteau fi înțelese într-un mod științific, prevăzând și, adesea, controlând masele, după caz.

Revoluția industrială este înțeleasă ca fiind fenomenul care determină apariția clasei proletare și rolul istoric pe care aceasta a ajuns să-l joace în societatea capitalistă. Efectele sale catastrofale pentru clasa muncitoare au generat un climat de revoltă tradus în exterior sub forma distrugerilor de utilaje, sabotajelor, exploziilor premeditate, jafurilor și altor infracțiuni, care au dat naștere laApariția mișcărilor muncitorești cu ideologii revoluționare (precum anarhismul, comunismul, socialismul creștin, printre altele), a asociațiilor libere și a sindicatelor, care au permis un dialog sporit între clasele organizate, conștiente de interesele lor, și proprietarii instrumentelor de muncă.

Aceste evenimente importante și transformările sociale care au avut loc au stârnit necesitatea unei cercetări mai profunde a fenomenelor care aveau loc. Fiecare etapă a societății capitaliste a adus cu sine dezintegrarea și fărâmițarea instituțiilor și obiceiurilor, pentru a compune noi forme de organizare socială.

La acea vreme, mașinile nu numai că au distrus munca micilor meșteșugari, dar i-au și obligat la o disciplină puternică, precum și la dezvoltarea unui nou comportament și a unor relații de muncă necunoscute până atunci.

În 80 de ani (între 1780 și 1860), Anglia s-a schimbat radical. Orașele mici s-au transformat în mari orașe productive și exportatoare. Aceste transformări bruște vor implica inevitabil o nouă organizare socială, prin transformarea activității meșteșugărești în manufactură și industrie, precum și emigrarea de la țară la oraș, unde femeile și copiii, înAceștia munceau zile inumane, primeau salarii care abia le garantau subzistența și constituiau mai mult de jumătate din forța de muncă industrială.

Orașele au devenit un haos total și, deoarece nu aveau condițiile necesare pentru a susține o creștere rapidă, au dat naștere la diferite tipuri de probleme sociale, cum ar fi epidemiile de holeră, dependențele, criminalitatea, prostituția și infanticidul care au decimat o parte din populație, de exemplu.

În ultimele decenii au apărut noi teme și pentru cercetarea sociologică, de exemplu: impactul noilor tehnologii, globalizare În acest context, este important să observăm că, în primul rând, piața muncii a devenit mai flexibilă, serviciile s-au automatizat, noi forme de organizare a producției, relațiile de muncă au devenit mai flexibile, mecanismele de excludere s-au accentuat și așa mai departe.

Ramuri ale sociologiei

Sociologia este împărțită în mai multe ramuri care studiază ordinea existentă între diferitele fenomene sociale din perspective multiple, dar care sunt convergente și complementare, deosebindu-se doar prin obiectul lor de studiu.

Dintre diferitele subdiviziuni create, principalele domenii sunt:

Sociologia muncii

Sociologia educației

Sociologia științei

Sociologia mediului

Sociologia artei

Vezi si: Ce înseamnă să visezi la întuneric?

Sociologia culturii

Sociologie economică

Sociologie industrială

Sociologie juridică

Sociologie politică

Sociologia religiei

Sociologie rurală

Sociologie urbană

Sociologia relațiilor de gen

Sociologia limbii

Semnificația lui Sociologie este în categoria Sociologie

A se vedea și:

  • Semnificația eticii
  • Semnificația epistemologiei
  • Semnificația metafizicii
  • Înțelesul lui Moral

David Ball

David Ball este un scriitor și gânditor desăvârșit, cu o pasiune pentru explorarea tărâmurilor filosofiei, sociologiei și psihologiei. Cu o profundă curiozitate cu privire la complexitățile experienței umane, David și-a dedicat viața dezvăluirii complexității minții și a conexiunii sale cu limba și societatea.David deține un doctorat. în Filosofie de la o universitate prestigioasă unde s-a concentrat pe existențialism și filozofia limbajului. Călătoria sa academică l-a echipat cu o înțelegere profundă a naturii umane, permițându-i să prezinte idei complexe într-o manieră clară și relatabilă.De-a lungul carierei sale, David a fost autorul a numeroase articole și eseuri care provoacă gândirea, care aprofundează în profunzimile filozofiei, sociologiei și psihologiei. Lucrarea sa analizează diverse subiecte, cum ar fi conștiința, identitatea, structurile sociale, valorile culturale și mecanismele care conduc comportamentul uman.Dincolo de activitățile sale academice, David este venerat pentru capacitatea sa de a țese conexiuni complicate între aceste discipline, oferind cititorilor o perspectivă holistică asupra dinamicii condiției umane. Scrierea sa integrează în mod strălucit conceptele filozofice cu observațiile sociologice și teoriile psihologice, invitând cititorii să exploreze forțele care stau la baza care ne modelează gândurile, acțiunile și interacțiunile.În calitate de autor al blogului de abstract - Filosofie,Sociologie și psihologie, David se angajează să promoveze discursul intelectual și să promoveze o înțelegere mai profundă a interacțiunii complicate dintre aceste câmpuri interconectate. Postările sale oferă cititorilor o oportunitate de a se implica cu idei care provoacă gândirea, de a contesta presupunerile și de a-și extinde orizonturile intelectuale.Cu stilul său elocvent de scriere și cunoștințele profunde, David Ball este, fără îndoială, un ghid informat în domeniul filosofiei, sociologiei și psihologiei. Blogul său își propune să inspire cititorii să se îmbarce în propriile lor călătorii de introspecție și examinare critică, conducând în cele din urmă la o mai bună înțelegere a noastră și a lumii din jurul nostru.